6 ianuarie 2017

Buna dimineata, iubito, sper sa ai o zi frumoasa

Este ora 6:30 dimineața. Abia deschizi ochii, iar mintea ta se gândește deja la întâlnirile, conferințele și telefoanele pe care trebuie să le dai. De ce mereu sunt atât de multe de făcut, dar timp atât de puțin? Știind că se trezește mai devreme îi scrii un mesaj: „Buna dimineața, iubito, sper să ai o zi frumosă.” Dorești ca acest mesaj să-i amintească de faptul că este primul om la care te gândești atunci când te trezești și, indiferent de toate responsabilitățile pe care le ai la serviciu, ea este prioritatea ta. Sună prea frumos pentru a fi adevărat, nu-i așa? Cel mai probabil, dimineața când te trezești îți verifici căsuța poștală, mesajele de pe rețelele de socializare, iar când ești în drum spre serviciu îi scrii iubitei.

Relațiilor de azi le lipsește bunul simț. Îndrăgostiții de azi se văd mult mai rar. Vorbesc prin mesaje și se sărută virtual cu ajutorul emoticoanelor în formă de buze. A dispărut acel sentiment care transformă o relație de iubire într-o poveste frumoasă și fără sfârșit. Relația dintre doi oameni poate deveni puternică doar atunci când între doi există comunicare și respect. Cele mai intime emoții sunt rezervate pentru partenerul nostru. Atunci, de ce nu le exteriorizăm și nu spunem ceea ce simțim cu adevărat? Am ales să urmărim ce se întâmplă în lumea virtuală în timp ce luăm masa cu omul drag. Cu ce ne-am ales? Cu miciuni. Ne mințim în fiecare zi..

Ne-am obișnuit să credem că omul drag ne trădează atunci când are relații intime cu altcineva. Dar o altă problemă la fel de importantă este că oamenii au uitat să se iubească și să aibă grijă unul de altul. De îndată ce afli că partenerul tău te-a înșelat, îți pierzi încrederea în el. Desigur, trădarea te face să te simți dezgustător. Dar te-ai gândit vreodată că tu îți înșeli omul iubit în fiecare zi? Ducem lipsa comunicării, atenției, pasiunii și iubirii. Și totuși, ne împăcăm cu acest gând, fără a face ceva pentru a schimba lucrurile în direcția corectă, pentru ca degeaba face unul, daca celalalt nu reactioneaza in niciun fel.

Lipsa atenției provoacă mai multă durere decât infidelitatea. Ți-ai încredințat inima unui om pe care îl iubești, l-ai ales să facă parte din viața ta, iar acum cerșești iubire și atenție. Dorești să fii ascultat și îmbrățișat, dar pertenerul tău continuă să fie preocupat de alte lucruri mai "importante" decat sentimentele. De ce ar trebui să accepți această indiferență? Spune-i partenerului tău cât de mult îți este drag. Fă un efort. Nu lăsa iubirea să dispara. Oferă-i flori femeii tale fără a avea motive întemeiate. Scrie-i mesaje de dragoste și nu uita nici o clipă să menții vie flacăra iubirii, probabil ti se par lucruri banale, dar care conteaza atat demult !

Atunci când la mijloc este iubirea, trebuie să devii din nou un copil. Permite-ți să fii vulnerabil și neajutorat. Deoarece viața trece, iar tu pierzi timpul pe detalii neimportante și neglijezi ceea ce cu adevărat contează. Concentrați-vă asupra relației în care sunteți implicați. Omul de lângă tine e tot ce ai tu. Apreciază-l și arată-i prin fapte cât de mult contează pentru tine. Dar cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci: lasă internetul și sună-ți omul drag, suna-l in timpul zilei, cu toate ca esti ocupat si prins in problemele zilnice, nu seara cand ajungi acasa linistit cand toate problemele s-au încheiat pe ziua respectiva, nu asa demonstrezi importanta persoanei de langa tine.

Suntem epuizati si sorbiti de energie din toate partile: traficul ne omoara, jobul ne intinde nervii la maximum, oamenii de langa sunt gata in orice clipa sa ne faca o nefacuta. Nu mai ai nicio siguranta, iti parcurgi zilele ca un robotel care face fix acelasi lucru. Zi de zi, ora de ora, minut cu minut.
Orasul ne soarbe de toate energiile, zilele ni se duc din ce in ce mai repede. Orele de munca parca nu se mai termina niciodata iar cheful de munca este din ce in ce mai mic. Nu mai aveam nici chef sa raspundem la banalul “ce faci?”. Dam din cap si cu chiu cu vai scoatem pe gura un “binisor” sau “asa si asa”. Ne traim viata in weekend-uri si supravietuim in celelalte zile ale saptamanii. Ne taram pana la birou in fiecare dimineata si uram ziua de luni. Apoi si martea, miercurea, joia…doar vineri pe la 5 incepem sa ne trezim la viata. Si incercam sa profitam de weekend de parca era ultima zi de vacanta. Suntem din ce in ce mai lipsiti de umanitate, comunicam doar pe retele de socializare si ne intalnim cu oamenii la o cafea ca sa ne uitam impreuna la ce pun altii pe Instagram si pe Facebook. Am uitat ce este aia discretie, ne deschidem usa de la dormitor si invitam pe toata lumea in el.

Nu mai stim ce este ala bun simt, modestia este un termen desuet iar educatia este ceva facultativ. Ne facem idoli printre oameni de carton si nu mai stim ce este ala un model. Ne traim viata pe Facebook si ne hranim din dramele celor din jur. Ne cladim fericirea pe nefericirea altora si nu mai avem mama si tata, uitam de oamenii care ne-au dat viata, le acordam atat de putina apreciere...Suntem doar niste vanatori plecati dupa prada. Stim doar ca ne este foame. Aruncam cu vorbe urate in stanga si in dreapta, ne luam de toata lumea, ne scuipam unii pe altii. Nu mai stim care este ordinea fireasca, vrem totul acum si uitam sa mai daruim. Nu stim sa ne mai bucuram la nimic. Cat si cand ai plans ultima data de fericire? Dar de Tristețe?? Avem senzatia ca ni se cuvine totul. Nu stim sa iertam si uitam sa multumim, sa spunem “te rog” sa alinam pe cel de langa. Uitam sa ascultam. Stim doar sa ne plangem si sa facem din problemele noastre adevarate drame. Ne panicam de la fiecare fir de ata si uitam sa ascultam adevaratele drame ale oamenilor din jur si sa incercam sa ii sprijinim. Ne amintim de oameni doar cand pleaca de pe lumea asta si ii cinstim atunci cu un status pe Facebook. Suntem dispusi sa daramam tot si uitam sa construim. Nu stim ce vrem, nu avem motivatie, nu stim sa facem mare lucru dar avem pretentii. Ne-am specializat in vorba ca “pe banii astia mai bine stau acasa”. Ne mutam viata pe retele de socializare. Ne despartim pe Facebook si ne combinam tot acolo. Ne share-uim vietile pe Facebook si asteptam cat mai multe like-uri.

Intram cu bocancii in vietile celor de langa noi. Ne intereseaza mereu ce fac cei de langa. Ne arde mai tare sa stim ca unul de langa noi a facut ceva decat sa ne frece grija de filmul nostru, de viata noastra, de bucata noastra. Hai sa incercam sa ne traim viata asa cum stim noi mai bine, sa nu ne mai uitam la paiul din ochiul celui de langa. Hai sa ne traim viata asa cum e firesc. Hai sa ii intelegem, hai sa fim mai toleranti, sa ne respectam, sa nu ii dam in cap primului care iese din multime, hai sa ne traim dragostea in dormitoarele noastre, hai sa ne punem jaluzele la viata noastra privata.
Sa invatam sa impartasim bucuriile noastre doar cu cei care conteaza. Hai sa ne traim povestile de dragoste cat mai decent. Sa nu facem din viata noastra un show. Lucrurile care conteaza in viata sunt altele…Călătorește, iubeste, iarta, fii împlinit sufleteste, caci la final tot ce va ramane e ceea ce ai vazut, ai trăit si ai simtit !